Cum gestionăm emoțiile puternice ale părintelui

1120676_97590390Sunt la bucătărie, strâng farfuriile de la masa de prânz, copilul (patru ani) este în sufragerie.
E liniște, prea multă liniște, mă bucur de această liniște și lentoare, știind că voi plăti pentru asta. Ajung în sufragerie cu pași timizi și văd “elefantul”.
Copilul tăia tacticos firul mouse-ului meu. Furie, nervi, agitație, pulsul inimii crește.Îi spun furioasă, “acum, te duci în camera ta, eu am nevoie de cinci minute ca să mă calmez.”
Pleacă, după care se întoarce să își ia toate cd-urile cu desene animate în camera lui.
Vrea sa sondeze terenul, îmi spun eu. Iese. Închid ușa. Încep să calc, iar el se uită pe geamul ușii la mine. Îl chem și îl întreb din nou de ce a tăiat cablul. El spune foarte hotărât și pe un ton iritat (am dobândit un exercițiu vital în ce mă privește, reușesc să mă conectez, furioasă fiind, atât la ce simte copilul cât și la ce simt eu, pentru a mă conecta la momentul respectiv și pentru a nu răni) : L-am tăiat!! L-am tăiat!
Văd că l-ai tăiat, și eu nu mai am mouse acum, și nu îmi place asta. Mi-aș dori să știu de ce l-ai tăiat. Nimic. Nici o grimasă, doar o privire fixă.
Știu foarte bine că nu voi afla răspunsul la această întrebare. Așadar, rectific:

Văd că ai tăiat cablul mouse-ului. (OBSERVAȚIE)

La ce te-ai gândit când il tăiai?
Eram singur.

Te simțeai singur, erai supărat (SENTIMENT)?
Ți-ar fi plăcut să fiu (NEVOIE) cu tine?

Da!
OK. Poți data viitoare să mă chemi și să imi spui asta, în felul acesta evităm momentele acestea neplăcute, atât pentru mine cât și pentru tine (CERINȚĂ)?
Da.
Ne-am pupat și ne-am îmbrățișat.

Comunicarea empatică înseamnă parcurgerea a patru pași:
OBSERVAȚIE > SENTIMENT > NEVOIE > CERINȚĂ

În atelierele noastre, se despică în patru toți acești pași, caracteristicile lor și vorbim de asemenea despre blocajele de comunicare.
Energia și rezonanța grupului, momentele de ascultare a emoțiilor celorlalți reprezintă cheia care face posibilă deprinderea acestui proces, care poate părea utopic.
Dificultatea se explică prin faptul că nu există nici un truc la mijloc, conștientizarea este pasul spre conectarea cu copiii noștri, ceea ce duce la o relație autentică bazată pe cooperare.

Cu drag,
∞ Florina

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *